Obiective turistice

Sunt destinatiile ideale unde poti sa te deconectezi de la agitatia cotidiana si sa te bucuri de natura in forma ei cea mai pura. Imagineaza-ti cum ar fi sa te trezesti dimineata, sa deschizi geamul si sa respiri aerul proaspat de munte. Sa fii intampinat de culorile rasaritului care se reflecta pe culmile abrupte ale muntilor. De undeva din departare, din vaile adanci, sa auzi talagile oilor. Probabil ca este o imagine care ti se pare desprinsa din timpuri demult apuse. Cu toate acestea, poti sa ai parte de astfel de momente intr-un sejur in aceasta zona mirifica. Desi inca autentice, satele Magura si Pestera s-au adaptat turismului rural care a luat amploare in ultima perioada in zona.

Se afla la o distanta de 11 m una de alta. Pestera Mica are o lungime de 8,70 m si o latime la intrarea de 5,70 m. Sedimentul are o grosime de aproximativ 0,50 m spre fundalul pesterii si cca. 0,70 m spre intrarea acesteia. Resturile de locuire atribuite stratului musterian a carei grosime nu depaseste 0,30 m sunt extrem de sarace, ele constand din putine resturi osoase de macromamifere si din numeroase resturi de microvertebrate precum si din cateva sparturi de cuartit si putine fragmente marunte de carbuni le lemn. Pestera Mare sau Pestera Liliecilor este formata dintr-o singura galerie principala lunga de 162 m.

Pestera cu lilieci este localizata in satul Pestera, la o altitudine de 950 m. Pestera s-a format ca urmare a fenomenului de eroziune a muntelui calcaros de unul din afluentii paraului Vaii cu Cale care astazi este un parau temporar. Numele pesterii provine din existenta in pestera a unei numeroase colonii de lilieci. Cunoscuta si sub numele de Pestera Mare din Satul Pestera sau Pestera Badichii, pestera a fost semnalata cu multe secole in urma dar a fost explorata si studiata abia la sfarsitul secolului trecut. Pestera Liliecilor este o pestera usor de vizitat, are o lungime de 370m din care 109m de galerie activa si o denivelare de 10m. Pestera este o pestera calda, cu umiditate moderata si este presarata cu multe formatiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pamantului" si cu camere care au tavan cu colorit diferit. Prin pestera curge un paraias plin de mal. Desi nu este necesar un echipament special, o lanterna fiind suficienta, este bine sa aveti un echipament de protectie, pentru a evita murdarirea cu argila si urme de guano, excremente ale liliecilor, justificate de existenta in pestera a numerosi lilieci solitari sau grupati in colonii.

Manastirea este situata în Satul Pestera, judetul Brasov, comuna Moeciu de Jos, pe D. N. 73 Brasov - Pitesti, la 30 de Km de orasul Brasov, la 25 de Km de Predeal si la 10 Km de Castelul Bran. La Manastire se poate ajunge prin localitatea Moeciu, distanta fiind de aproximativ 7 Km. Amplasamentul se afla în Parcul National Piatra Craiului, în zona intramontana a Carpatilor Meridionali, ce desparte Masivul Piatra Craiului la Nord de Masivul Bucegi la Sud-est si face parte din Parcul National Piatra Craiului.

Statuia lui Ghicuta, "emblema" satului turistic Pestera. Ghicuta reprezinta traditiile pastoresti si branza in coaja de brad specifica "pesterenilor". Ghicuta este blazonul satului Pestera fiind considerat apogeul traditiilor pastorale cu vechime de dinainte de Ev Mediu.

Este greu de spus cât sunt de frumoși Munții Piatra Craiului. Și este foarte greu de spus că-s cei mai frumoși. Se poate spune cu certitidine că-s unici, tot așa cum unici sunt și Bucegii, și Făgărașii și Ceahlăul, și Apusenii, și Munții Maramureșului. De fapt acesta este mare dar. Fiecare masiv muntos, fiecare creastă, fiecare vale, cheile, peșterile, sun unice, frumoase și fără asemănare. Piatra Craiului este fără asemănare! Traseele din Rezervații sau traseele din zonele de dincoace de ariile protejate sunt, fiecare în parte, fără seamăn. Dacă știe cineva să-mi spună care-i cel mai fumos traseu, să-mi spună! Ce pot eu spune este că doar în Parcul Național Piatra Craiului sunt peste 40 de trasee marcate, șapte refugii.

Taseul începe la Curmătura Foii merge în Poiana Tămășel , urcă pe Vârful Tămășel apoi trece legănat pe șaua Tămășel, urcă pe umerii Pietrei Craiului, ajunge la Marele Grohotiș, trece pe la Ceardacul Stanciului, pe la Prepeleag, apoi coboară pe Valea Urzicii, merge mai departe pe șaua Funduri, apoi în Poiana Funduri și în Poiana Grind și iese La Table. Traseul este marcat cu triunghi albastru, durează 10-12 ore. Se poate spune că acesta este unul dintre cele mai frumose trasee. Este un spectacol fără egal, desfășurat pe la baza versantului vestic, într-o zonă plină de evenimente carstice. Traseul este simplu până în șaua Tămășel, unde este abrupt și cu adevărat dificil între șaua Tămășel și Poiana Funduri. Între Poiana Funduri și La Table, traseu nu are nici un fel de dificultăţi. Traseul este recomandat numai celor experimentați, cu echipament adecvat și bine antrenați. Traseul este recomandat doar în perioada caldă și este interzis iarna. Piatra Craiului, gura de rai din Carpați.

Traseul începe la Zărnești, urcă la Refugiul Diana, merge mai departe pe Brâna Caprelor, ajunge la Șaua Padinii, ajunge la Cabana Curmâtura de unde trece prin Cheile Zărneștilor și iese la Zărnești. Traseul este marcat cu bandă albastră și durează circa 10 ore. Este al doilea ca lungime din cele trei circuite clasice care traversează masivul. Traseu de abrupt cu peisaje impresionante. Ţinând cont de particularităţile terenului traseul a fost împărţit în mai multe segmente. Zărnești (730 m) – refugiul Diana (1510 m) este accesibil în tot cursul anului. Refugiul Diana (1510 m) – Brâna Caprelor – șaua Padinei Închise (1955 m) – traseu de abrupt, spectaculos, dificil, în ascensiune continuă. Nerecomandat pe vreme nefavorabilă și interzis iarna. Șaua Padinei Închise (1955 m) – cabana Curmătura (1470 m) – traseu de abrupt, dificil, în coborâre continuă. Nerecomandat pe vreme nefavorabilă și interzis iarna. Cabana Curmătura (1470 m) – Prăpăstii – Zărnești (730 m) – traseu de coborâre, lipsit de dificultăţi. Tot traseul are același marcaj.

Traseul începe la Cabana Curmătura, continuă cu Șaua Funduri și Poiana Funduri Traseul este marcat cu punct roşu și durează circa 12 ore. Este unul dintre cele mai lungi și mai dificile trasee din Piatra Craiului, dar este traseul de creastă printre cele mai frumoase din masiv. Este recomandat turiştilor antrenaţi, obişnuiţi cu căţărarea pe stânci. De la cabana Curmătura, se pot parcurge şi porţiuni mai mici ale crestei, alegând trasee în circuit Este lipsit de apă. Traseul este nerecomandat pe vreme rea şi interzis iarna. Traseul a fost împărţit în două etape. Creasta Nordică şi Creasta Sudică. Creasta Nordică începe la Cabana Curmătura (1470 m) – Şaua Crăpăturii (1660 m) – vârful Turnul (1923 m) – Şaua Padinei Închise (1955 m) – Vârful Ascuţit (2156 m) – vârful La Om (2238 m) – Şaua Grind (2150 m) și are marcaj cu punct roşu. Este traseu de creastă, dificil și complet interzis iarna. Creasta Sudică începe la Şaua Grind (2150 m) – coama Lungă – Şaua Funduri (1889 m) – Poiana Funduri (1368 m). Este marcat cu punct roşu este traseu de creastă, dificil și interzis iarna. Cabana Curmătura, cabana de la intersecța potecilor din Piatra Craiului.